Horodnic , meleag natal
Un mic omagiu adus tatalui meu, strabunilor nostrii

Turism in Bucovina
     media: 5.00 din 2 voturi

Cele mai mici preturi pentru o vacanta in Bucovina , pentru o vacanta de vis , la un pret convenabil! Cere si tu o oferta , spune bugetul pentru vacanta si vei primi 50 de oferte de pret pentru vacanta ta!


Descriere Horodnicul de Jos
     media: 5.00 din 6 voturi

Aici, la ,,ŞCOALA DE FESTERI’’- fosta cîndva cazarmă pentru cătanele împărăteşti ale Austro-Ungariei - se termină strada Putnei şi rămîne în urmă tîrgul Rădăuţi. În stînga, coboară pînă la calea ferată în pantă lină dealul Osoiul, îmbrăcat în lungi ogoare cu felurite culturi, care contrastează într-o cromatică ce încîntă privirea, de la albul cartofului în floare, la verdele intens a celor cu păpuşoi, sau a fîneţelor dominate de galbenul sînzienelor suav parfumate. Fără să vrei, privind acest umăr de deal îţi vine să-l compari cu altiţa măiestrită a unei ii de fată mare, pe care ai admirat-o cîndva într-o zi de sărbătoare în sat.
Departe la apus, se confundă cu albastrul cerului obcinile Bucovinei. Între Colnic si Osoi, pe valea celor două ape limpezi şi răcoroase -Horodnicul şi Pozenul - e presărată aşezarea Horodnicul de jos. Din marginea oraşului se disting albe, cu acoperişuri înalte şi negre, din draniţă dată cu dohot, doar locuinţele din preajma vîrfului Colnicului. Restul satului se lasă bănuit, ascuns privirii de către perdeaua de sălcii şi arini care străjuieşte firul undelor Horodnicului, fir care curînd se identifică cu cel al Pozenului. Sporit în debit, taie ,,drumul cel mare” -astăzi şoseaua modernizată ce duce la Putna - şi şerpuind uşor între Bahnă şi Jalcău, două unităţi de teren distincte din punct de vedere agricol, se pierde şi el după cîţiva km. în Suceava.
E zi de sărbătoare. Din depărtare, prin liniştea dimineţii, răzbate şi urechea surprinde adierea unduioasă a dangătelor celor cinci clopote din sat, de la biserica ce poartă hramul Sfîntului Ioan. Perfect armonizate, vibraţiile metalului se suprapun pe acelea ale sufletului, iar efectul interferenţei e acela ce l-a exprimat neîntrecut Coşbuc :
- ,,Ah doamne,să le-auzi din vale cum rîd a drag, şi plîng a jale!”
Fragment - Drumuri si popasuri de Dimitrie Prelipcean


Biserica de lemn din Horodnicul de Jos
     media: 4.61 din 23 voturi

Istoricul bisericii "Înălţarea sfintei cruci" din Horodnicul de Jos (Călugăriţa)

Biserica este înregistrată în lista monumentelor istorice la poziţia 3053. Actuala construcţie datează din 1717 şi pe uşa de la intrare se găseşte inscripţia "Această casă a lui Dumnezeu, zidită în anul 7225". Deasupra uşii se află pe o bârnă între două rozete o altă inscripţie care indică anul 7225/1717 mai.
Pe iconostas în partea stângă sus se află inscripţia cu litere chirilice: "1782 Vasilii Gradul au zugrăvit această catapeteasmă iulia, 28, zugrav".
Un uric din 15 VII 1439 menţionează despre o biserică aflată aici încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun (1400-1432), care însă a dispărut pe la mijlocul secolului XVIII. Locul acestei biserici se află la aproximativ 100m de actuala biserică.
Construcţia bisericii este cea originală dar acoperişul din şindrilă a fost înlocuit cu tablă zincată în anul 1911. Pereţii sunt construiţi din bârne cioplite pe tălpi din piatră de râu. În partea exterioară se află un brâu împletit (un colac de ciubuce), iar sub acoperiş sunt sculptate 92 ocniţe.


Cine a fost Silvestru Lungoci?
     media: 5.00 din 20 voturi

Cei mai buni instrumentişti din judeţ s-au întâlnit , începând cu orele 13:00, la Căminul cultural din Horodnic de Jos, unde se va desfăşura ediţia a XV-a a Festivalului interjudeţean de interpretare a folclorului muzical – instrumente aerofone – „Silvestru Lungoci”.Concursul se adresează instrumentiştilor de peste 18 ani şi copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 18 ani, interpreţi la unul sau mai multe instrumente, şi cuprinde secţiunile poli-instrumentişti (cel puţin trei instrumente) şi mono-instrumentişti (arhaice sau moderne). La această ediţie jubiliară vor participa cei mai talentaţi şi cunoscuţi solişti, tarafuri, orchestre şi dansatori, respectiv Ansamblul artistic „Ciprian Porumbescu” Suceava, Ansamblul folcloric „Balada Bucovinei” Suceava, Ansamblul folcloric „Brădetul” Horodnic de Jos, Ansamblul „Bucovina” al Colegiului „Andronic Motrescu” Rădăuţi. Invitatul special al festivalului, care va susţine şi un recital, va fi solistul de muzică populară Călin Brăteanu. Manifestarea de la Horodnic de Jos este organizată sub egida Consiliului Judeţean Suceava, a Centrului Cultural Bucovina, a Primăriei şi a Căminului cultural Horodnic de Jos în cinstea marelui artist Silvestru Lungoci.

Cine a fost Silvestru Lungoci?
Silvestru Lungoci s-a născut în Horodnicul de Jos la 9 ianuarie 1939. Pasiunea pentru muzică populară şi pentru vechile instrumente muzicale i-a călăuzit paşii spre Ansamblul artistic profesionist „Ciprian Porumbescu” din Suceava începând cu 1960, iar din anul 1961 a intrat prin concurs în orchestra ansamblului. Instrumentistul a cântat la început din fluierul tipic al Bucovinei şi ţinuturilor din partea de miază-noapte a Moldovei, cel cu ţeava cilindrică, complet deschisă la ambele capete, în cadrul ansamblului, a învăţat să cânte şi din fluierul mare moldovenesc, interpretând doine, bocete, cântece tărăgănate şi jocuri domoale. Silvestru Lungoci a avut marele merit de a fi reintrodus în Bucovina bătrânul fluier (cavalul) şi cimpoiul, instrumente prezente în vestitele tarafuri de lăutari de altădată, folosindu-le cu pricepere în cadrul orchestrei din care făcea parte, în afară de instrumentele menţionate, Silvestru Lungoci a fost interpret neîntrecut şi la tilincă, ocarină şi nai.
Un bucovinean de omeniePentru cei care l-au cunoscut ca interpret de frunte al Ansamblului „Ciprian Porumbescu” din Suceava, dar şi ca rapsod neîntrecut al folclorului bucovinean, artistul originar din Horodnic de Jos a fost pe tot parcursul vieţii sale un „bucovinean de omenie”, aşa cum obişnuia el însuşi să spună despre oamenii acestor locuri. Marele rapsod a plecat pe drumul fără întoarcere după o scurtă, dar amară suferinţă, într-o zi de februarie a anului 1993 şi a fost înmormântat în cimitirul bisericii „Înălţarea Sfintei Cruci” din Călugăriţa, alături de părinţii săi.


Comuna Horodnicu de Jos
     media: 4.87 din 30 voturi

Comuna Horodnicu de Jos este una dintre cele mai vechi aşezări din Bucovina, fiind atestată documentar din sec. al XIV-lea, este aşezată la poalele Muntelui Pietrosu, în valea largă dintre dealurile Colnic şi Osoi, în zona de contact dintre munte şi depresiunea Rădăuţi. Activitatea economică principală a locuitorilor comunei este bazată pe agricultură, cultivarea plantelor în gospodării individuale, creşterea animalelor: bovine, porcine, ovine şi păsări, prelucrarea lemnului, serviciile, construcţiile şi comerţul.
Poziţionare geografică:
Comuna Horodnic de Jos este situată în partea de nord-est a judeţului Suceava, la 3 km distanţă de Rădăuţi şi la 45 km distanţă de municipiul Suceava;
Componenţa: Horodnic de Jos – centru administrativ;
Căi de acces: DN 1H ;
Suprafaţa: 2938 ha ;
Populaţia: 2945 locuitori, din care 30% persoane apte de muncă.
Cultural
Atracţii turistice locale:
- Schitul Călugăriţa;
- Peisajele naturale – zonă montană;
- Multiple posibilităţi de agrement;
Evenimente locale:
- iunie – Festivalul Silvestru Lungoci;
- Hramurile bisericilor;
În comuna Horodnic de Jos există două şcoli generale cu clasele I-VIII, cu grădiniţe aferente. De asemenea, există un cămin cultural în care funcţionează şi o bibliotecă locală, cu peste 4000 de volume.
Biserica ortodoxă din centrul comunei, având hramul „Sfântului Ion Evanghelistul”, şi biserica din cătunul Călugăriţa, cu hramul „Înălţarea Sfintei Cruci”, sunt locuri reprezentative pentru viaţa spirituală a comunei.
Horodnicul de Jos este unul din cele mai vechi sate din Bucovina, care atestă primele vetre de locuire încă din neolitic (6000-2000 i.e.n.). Pe teritoriul său se află, în partea de nord, o importantă necropolă tumulară în care se mai păstrează şi azi movile şi urme concludente de industrie primitivă, îndeosebi aşchii de silex şi ceramică.
Încă din anul 1852, Simion Florea Marian semnala academiei Române existenţa tumulilor de la Horodnic de Jos, forul alocând suma de 500 de lei pentru săpături.
Primele cercetări ale tumulilor din localitate sunt efectuate de Josef Szombathy, muzeograf la muzeul din Cernăuţi, fiind continuate de prof. Friederik Keindi, care include rezultatele în Gheschichte der Bukovina I/ 1896.
6 din cei 57 de tumuli situaţi pe dealul Colnic au fost cercetaţi de către J. Szombathy şi s-au găsit morminte de incinerare şi înhumaţie cu resturi de ceramică silex.
În anul 1976, Muzeul de Istorie Suceava a întreprins săpături la 3 tumuli parţial distruşi unde, de asemenea, s-au găsit resturi de ceramică, oase şi silex.
Primul document provine din cancelaria domnitorului Stefan cel Bătrân (Muşat), care a domnnit în Moldova între anii 1394 – 1399, şi în hronicul căruia se consemnează faptul că Horodnicul de Jos se află în circuitul monumentelor istorice din Bucovina.
Comuna de sine stătătoare până în anul 1950 a fost desfiinţată şi trecută ca sat component al comunei Horodnic. În anul 2003, prin divizarea comunei Horodnic, a redevenit comuna Horodnic de Jos şi s-a înfiinţat comuna Horodnic de Sus.


Comuna Horodnic de Sus
     media: 4.79 din 29 voturi

Comuna Horodnic de Sus este unitate administrativ teritoriala din judetul Suceava si constituie una din cele mai vechi asezari ale tinutului Bucovinei, fiind atestata documentar din secolul al XIV – lea.
Localitatea este o asezare veche, datand din timpul oranduirii feudale, a voievodatului Moldova. A luat nastere pe mosia manastirii Calugarita situata in partea de vest a comunei Horodnic de Jos, manastire care a fost construita de urmasii lui Alexandru cel Bun – domnul Moldovei. Primii locuitori ai comunei Horodnic de Sus au fost adusi ca si clacasi pe mosia acestei manastiri de unde se trage si numele de origine slava a comunei Horodnic, care in limba slava inseamna gradina .
Denumirea de Horodnic de Sus se pare ca vine de la faptul ca principalele asezari ale comunei au fost cladite pe coasta dealului Orsoi. Comuna de sine statoare pana in anul 1950, a fost desfiintata si trecuta ca sat component al comunei Horodnic. In anul 2003 prin divizarea comunei Horodnic a redevenit comuna Horodnic de Sus.
Comuna Horodnic de Sus este asezata in partea de vest a orasului Radauti la o distanta de 6 km de acesta. Din punct de vedere geografic localitatea este situata intre limita de vest a podisului Sucevei, intre raurile Suceava si Sucevita, ocupand o pozitie centrala in depresiunea Radauti. Ca vecini asezarea se margineste la nord cu comuna Horodnic de Jos, la nord – vest cu comuna Voitinel, la vest dealurile Obcinei Mari, la sud comuna Marginea, la sud – est comuna Volovat, iar la est cu orasul Radauti.
Ca artera de comunicatie principala se poate mentiona soseaua de interes european care vine de la granita de nord a tarii si leaga satul Horodnic de Sus cu comunele Voitinel, Vicov de Jos, Vicov de Sus, Putna spre nord si Marginea, Dealul Iederii, Clit spre sud. Totodata asezarea este legata de orasul Radauti prin drumul comunal, peste dealul Orsoi, care duce direct in oras dar si prin drumul comunal care duce in soseaua Marginea – Radauti. In ceea ce priveste dimensiunile comunei Horodnic de Sus aceasta se intinde pe o distanta de circa 10 km lungime est - vest si circa 3 km latime. Suprafata este de 5200 ha in care se regasesc suprafetele agricole, suprafete locuite, imas comunal si drumuri.
Pe teritoriul comunei se regasesc 1594 locuinte cu anexe gospodaresti aferente.
Populatia comunei Horodnic de Sus este de 4890 de locuitori care traiesc in 1600 de gospodarii. Datorita asezarii geografice, adica sub poalele padurii, o parte din locuitori se ocupa cu exploatarea lemnului pornind de la debitat in padure, transportat, taiat cherestea (scanduri), iar ca produse finite – mobila de bucatarie si dormitor. In comuna exista 2 gatere mari si un numar de 4 forestoare mici care folosesc atat energie electrica de la reteaua generala cat si energie produsa de generatoare proprii. Foarte multi locuitori lucreaza in constructii ca zidari, dulgheri si tinichigii.


Horodnic , te-am gasit pe net
     media: 4.68 din 34 voturi

Am gasit aceste poze din intamplare cautand ceva pe net! la adresa http://www.geocities.com/ovi_v7/Horodnic-2006/


Mi-au produs o reala placere deoarece intr-un fel am pe cineva din rude pe nume Olenici! I-am scris lui Ovidiu .. care se pare ca e in America Latina acum.. sa ne ajute .. si sa-l gasim!


Nu va puteti imagina ... emotia revederii imaginilor din Horodnic!


Horodnic , meleag natal
     media: 5.00 din 30 voturi

Aşezare
Satul Horodnicul de Jos se află la întretăierea meridianului 25°48' longitudine estica cu paralelea 47° 47' latitudine nordică, la poalele muntelui Pietrosu din Obcina Mare, în valea dintre dealurile Colnic şi Osoi facand parte din regiunea Bucovina.
Hidrografie
Reţeaua hidrografică a satului aparţine în întregime râului Suceava, localitatea fiind traversată de două pâraie : Pozen şi Horodnic.
Dimitrie Prelipcean (n. 18 noiembrie 1927, comuna Horodnic de Jos, judeţul Suceava — d. 29 iulie 1987) a fost un scriitor român.

A trăit ultimii ani din viaţă la Câmpina unde şi-a scris cea mai mare parte a operei sale.
Artist de o sensibilitate deosebită, a descris plaiurile natale, a creat o imagine realistă a evenimentelor din perioada 1944 - 1953 a României din perioada comunistă şi a perioadei în care s-a instaurat comunismul în zona Rădăuţi.

Opera
- Drumuri şi popasuri
- A fost odată
- Iubiri neîmplinite




   
 
 
Powered by www.ablog.ro
Termeni si Conditii de Utilizare